Nothing else matter..

Inceput? Ce zici, frate? Totul incepe dinainte sa-ti dai seama si se termina cand nici nu te astepti. Mereu ai impresia ca atunci cand esti mai puternic si ai mai multe arme ca sa ataci, se termina totul, dar mereu esti atacat cand ai garda jos. Asa e, nu neg. Toti asa zisii prieteni te lovesc mereu unde te doare mai tare pentru ca-ti stiu punctele slabe. Tocmai d-aia nu trebuie sa-i numim prieteni. Voi nu v-ati saturat de persoane care aparent te ajuta, dar defapt nu fac decat sa isi puna valoarea-n carca voastra urmand ca mai apoi sa le multumiti pentru nimic, desi aveti impresia ca v-au dat sfaturi. Hai ma lasi? Sfaturile alea tot de la voi vin, dar nu realizati. Nu mai fiti prosti, ajutati pe cine merita, pe cei care nu te injura cand ii suni noaptea tarziu pentru ca nu poti sa dormi sau ii chemi la o tigara afara cu noaptea-n cap. Ajuta-i pe cei care la randul lor te ajuta din placere, si nu se stramba ca ai iar probleme. Ajuta-i pe cei care stiu sa-ti dea si o palma cand ai facut ceva rau, si nu vin cu replica: "nu stiu ce sa-ti zic, fa cum crezi" ! Aia-ti sunt prieteni cu adevarat, nu cei care pleaca la prima curba. Te iubeste cel care te tine de mana si-ti ajunge la inima, cel care stie cand mai ai putin si plangi/razi.. Invata sa spui si nu.. daca cineva iti cere ceva si tu nu poti face, nu te avanta sa-i promiti facand ceea ce te-a rugat in sila si sperand sa termini mai bine.. ala cu siguranta nu iti e prieten, pentru ca s-ar vedea clar ca n-ai placerea sa te implici si sa-l ajuti. Fa ce-ti spun si o sa-ti fie bine. Nu ma asculta si du-te-n pula mea, tu o sa suferi!

The reason!

Nici nu stiu cu ce sa-ncep. Poate nici macar nu vreau sa-ncep.. sau ma gandesc ca imi e prea teama sa termin! Asa e, ba! Nu vreau sa termin, e vreo problema? Subiectul acestui articol este unul fraged, asa cum e si-n realitate. Pe fiinta aia micuta si aparent calcata-n picioare de toti o cheama Roxana. Totul a inceput dintr-o prostie, vorbind prin comm-uri la profil pe hi5, apoi s-a iscat o prietenie care zic eu ca e adevarata si asa o sa fie. Mi-a fost alaturi zile bune si nopti grele, cand plangeam din despartiri sau clipe grele. Ma alinta, ma rasfatata cat se poate! Acum vad, a venit si randul meu. Sa am grija de ea asa cum a facut ea mereu. Si nu pot, Doamne, mainile-mi sunt legate.. cum pot sa fac sa o trezesc la realitate? Nici n-am cuvinte, frate. Sa-mi bag pula.. asa, de dimineata! Cand am nevoie de ea mereu ma asculta si ma intelege. Nu zice niciodata ca e de-ajuns, nu se satura niciodata sa-mi explice iar si iar unde gresesc, ce fac, ce nu fac! Stie sa-mi dea palme si suturi in cur sa ma trezesc la realitate. Te iubesc, fata! Pentru tine o sa fiu deasupra tuturor, de la tine-am invatat sa fiu rea cu cine merita, pentru ca pur si simplu uneori am si de castigat.

Reason to smile.. !

Si poate ca totusi nu-mi mai trebuie nimic decat prieteni. Iata-ma din nou aici, singura nevoie mare, cu capsa pusa si nimeni in jur. Dar ma rog, no boyfriend, macar mi-au ramas ceea ce se numesc prieteni. In viata am cunoscut multe persoane, dar nu toate au ajuns la stadiul de prieteni, asa ca fara suparare, o sa-i amintesc doar pe cei care m-au uimit si s-au remarcat in fata mea.

1. HeRo: Am cunoscut-o intr-un mod stupid, pe hi5, si-apoi m-a bagat in lista doar pentru ca aveam ID-ul la stare. Nu am vrut s-o iau cu "cine esti si ce vrei?", asa ca am incercat sa ma imprietenesc cu ea bagandu-ma cat mai discret posibil in seama. Bineinteles ca prima oara m-a luat tare, deoarece era suparata si n-avea chef de nimic, plus ca eu o stresam pe moment. Dandu-si seama ca nu rezolva nimic daca-mi vorbeste urat, si ca are nevoie de cineva cu care sa vorbeasca, a inceput sa-mi povesteasca totul despre ea si sa se descarce (chiar din prima seara! am vorbit de dimineata pana tarziu cu ea). Si uite-asa in fiecare zi cand intra pe mess noi faceam cea mai mare caterinca posibila, radeam pana ceda psihic una din noi, ca altfel nu ne-am fi oprit. Dar cum am impartit bune, am impartit si rele. Totodata am trecut prin multe, am realizat ca avem cam aceleasi familii, aceleasi probleme, aceeasi prieteni fara de care nu te poti lipsi (prostii poporului). Noi ne-am dat impreuna seama ca un prieten nu inseamna cel care iti zice "da, si ai dreptate" cand ii zici ceva, ci cel care-ti spune "du-te-n pula mea de proasta, uite ce-ai facut, uite ce-ai ajuns" ! Asta am facut-o si noi, si ne bucuram de fiecare palma primita pentru ceea ce faceam. Mi-a fost alaturi in nopti negre, desi e departe a reusit sa fie cea mai apropiata. Abia astept sa vii iar in tara sa te strang in brate. Imi pare-atat de rau ca sunt absenta-n viata ei, dar chiar si-asa fac tot ce pot sa-i fie bine. HeRo, vreau sa-mi cer scuze pentru toate prostiile pe care le-am facut si te-ai suparat pe mine. Aminteste-ti prin cate-am trecut intr-un an, si gandeste-te prin cate-o sa mai trecem. Chiar daca acum ne-am mai maturizat, chiar daca tu treci prea des prin stari nasoale-n care uiti de tot. Sper sa-ti revii cat mai repede si sa fim la fel.


2. Rallz: cea mai nebuna verisoara posibila, fiinta care te face sa razi pana te pisi pe tine, cu ea nu poti sa stai suparat. Chiar daca are si ea probleme, stie sa te faca sa uiti de toate. Suntem alaturi una de alta de cand ne-am nascut, am copilarit intr-un fel impreuna si ne-am rupt paru-n cap una alteia. Stii foarte bine ca nu-mi pasa de gura lumii, si mi-ai demonstrat si ca nici tie. N-o sa uit de cate ori te chinuiam seara sa vorbim la telefon pentru ca aveam o problema sau altceva.. Te iubesc, fiinto, si mi-e dor de tine! Sper sa lasam certurile mai jos si sa ne revenim la ceea ce eram!


3. Ligia: despre ea nu pot spune prea multe. Tu esti secretara mea. Chiar daca n-ai net acasa, ai telefon si te pot stresa in fiecare zi cu mesaje cand am toate si am chef sa ma cert cu cineva sau pur si simplu sa ies pe-afara sa-mi fac de cap. Si tu stii foarte bine ca ai mei nu ma lasa decat cu rude, tocmai de aceea iti lasi toate planurile pe mai tarziu, si mereu vii cand am nevoie de tine. Mersi mult, fata! Si Revelionul de anul asta n-o sa-l uit niciodata. Te iubesc!


4. Rolando: nici nu stiu cum sa-ncep.. nici nu stiu cum sa termin! Ai fost cu mine un an de zile si mi-ai suportat toate capriciile. Am reusit sa te transform iar in om si sa te-nvat ca ceea ce faceai tu nu era deloc bine. Cu toate ca n-am reusit in totalitate, tu te-ai schimbat putin si ai inceput sa-ti arati adevaratele sentimente, chiar daca mai mereu o faceai in preajma mea. La-nceput mi-a fost teama de tine, pentru ca-mi si dadeai motive, dar te-ai dovedit a fi cel mai protector prieten pe care l-am avut. Inca mai am e-mail-ul ala de la tine cand mi-ai dat ignore si-a doua zi n-ai mai suportat absenta mea si ai incercat sa ma contactezi.. mai am poeziile de la tine, tot ce-am facut noi impreuna.. sa nu crezi ca te-am uitat asa de usor! Stii bine ca intotdeauna o sa ma bucur pentru fiecare realizare pentru tine, si stii clar ca o sa-ti fiu alaturi cand o sa ai nevoie de piscotelul tau! Chiar daca nu mai suntem impreuna eu inca tin la tine si n-o sa te uit never! te iubesc, Ciufu' !


5. Blonda: ba, nebuno, ba, ba, ba! Numai atata stiu s-aud in fiecare zi de la tine. Cearta-ma, nebuno, cearta-ma ca merit. Nu conteaza cate conflicte am avut noi, eu tot tin la tine si te iubesc! O sa ramai prietena mea mult timp de-acum incolo, dar numai daca lasi orgoliul la o parte.


6. Octav si Alin: prostii astia doi care ma enerveaza pe mine la culme. Ocupatii pizdelor mamelor lor! Tot va iubesc, ma! Si-mi sunteti tatal si fratele mai mare.


7. Roxee: bai, deci despre tine o sa scriu iar un articol, nu ma mai incurc sa scriu pe-aici niste cuvinte aiurea pe care oricum n-o sa se deranjeze nimeni sa le citeasca. Ai reusit in cateva zile sa ma apropi de tine, sa ma faci sa am incredere-n vorbele tale si sa imi doresc sa zambesc si sa devin mai puternica pe zi ce trece.

Just like that.. !

Iata si primul articol postat pe noul meu blog. Si pentru ca e primul articol si nici idei n-am, m-am gandit si eu putin sa ma descriu, dat fiind faptul ca am lasat mini-descrierea de pe pagina mai necompletata pentru a putea sa-mi astern gandurile mai bine pe-aici fara sa fiu intrerupta de un anumit numar de caractere. O sa va scutesc de prezentarea banala de la-nceput pe care-ati fi putut s-o cititi din momentu-n care ati accesat blog-ul si-o sa trec direct la niste banalitati care pentru mine conteaza foarte mult.
In primul rand n-o sa uit sa va amintesc ca am 16 ani, pentru ca am observat foarte multe persoane socate de felul meu de-a vorbi si s-au intrebat de ce? Pai, cum sa va explic eu? In afara de faptul c-am trecut prin foarte multe chestii din momentu-n care m-am nascut si pana-n clipa de fata, alta explicatie mai buna n-am de dat. Factorii care mi-au influentat mie gandirea sunt cei pe care voi ii considerati mai multi ca perfecti sau in cele mai rele cazuri cei care nu va lasa sa faceti nimic. Aceia sunt parintii. Eu n-am avut norocul sa mi-i cunosc, desi o sa incepeti sa faceti urat pentru faptul ca stiti ca am o familie (daca familie e cuvantul potrivit). N-o sa va dau explicatii pentru ca nu ma simt datoare, prietenii sunt cei care stiu si ma sustin in legatura cu asta-n clipa de fata.
Am ajuns la varsta mea sa ma minunez de gandirea adolescentilor si sa stau pe ganduri din cauza ca am o vaga impresie ca asa as fi fost si eu daca nu-mi dadea viata o piatra-n cap sa ma trezeasca. In acelasi timp regret si ca n-am apucat sa gust din viata si sa ma bucur de prostiile adolescentei. A trebuit sa cresc prea repede, sa privesc totul din ochii mei ca si cum as fi deja o persoana-n varsta (si continui sa fac asta fara sa pot intreba de ce). La-nceput credeam ca nu e adevarat, ca totul e o joaca. De mica am fost invatata ca viata e grea, ca tot ce se afla-n ea e otrava si ca trebuie sa ma feresc. Da, zic ca am fost invatata, dar invatata de mine. Pentru ca n-a stat nimeni la capatuiul meu noptile-n care plangeam si nu-ntelegeam unele chestii, nu m-a ajutat nimeni cand am cazut si nu mai aveam puterea sa ma ridic, sa-ncerc sa-mi explic de ce e asa si nu e asa. Nu stiam nimic, trebuia sa aflu singura. Mereu aceleasi lucruri, aceleasi obiceiuri, Andreea face-n casa tot: Andreea gateste, Andreea calca, Andreea spala, Andreea sterge! Si astea inca continua, nu s-au oprit aici, dar imi vor prinde bine pe viitor, macar stiu ca n-o sa fiu o sotie iresponsabila. Prieteni? N-am avut pana-n momentu-n care mi-au demonstrat unii ca ei chiar vor sa faca ceva cu mine, fara sa le cer eu ajutorul. De-atunci m-am invatat sa nu mai ajut pe toti cum faceam inainte, ci sa-i ajut pe cei care au intr-adevar nevoie, care vor sa se schimbe si sa fie cineva in viata, pe cei care-mi vor prietenia, nu care fug la prima curba.
Si ca sa-nchei si aceasta mirifica descriere, o sa ma i-au putin de fiecare. Fetele pentru ca se dau mari vedete pentru ca au poze mai reusite si sunt ele mai frumoase si baietii pentru ca se cred mari macho si n-au nimic in tartacuta. Fetele ca fetele, sunt obisnuite cu complimentele si cu faptul ca toti stau dupa curul lor, iar baietii ca se prefac ca iubesc o fata si-o tin ca pe-un manechin, sa i-o traga si s-o lase. Nu asa se face, guys! Unele/unii chiar simt nevoia sa iubeasca cu adevarat. De ce nu-ncercati pentru un moment sa va puneti in locul unei persoane pe care-ati tratat-o urat ca sa vedeti cum s-a simtit. Ca sa nu mai zic de faptul ca daca cineva arata mai urat, asta nu-nseamna ca asa e si-n suflet. Eu-s de parere ca fiecare are ceva frumos in felul lui, dar pacat ca de cele mai multe ori le gasesti la persoanele care chiar nu vor s-arate asta.
In incheiere, un pupic si la revedere! Va multumesc ca ati avut rabdare sa cititi!